Ediţii: 2016 | 2014 | 2012

Arheologia picturilor murale de la biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş

Autor:
Dan Mohanu
Colaboratori:
Editor: Monica Mărgineanu Cârstoiu
Grafică şi prelucrare digitală a ilustraţiei: Mihai Păunescu
Rezultat al unei cercetări desfăşurată pe parcursul a mai bine de un deceniu, lucrarea profesorului Dan Mohanu îşi propune să demonstreze în ce măsură restituirea unui monument istoric de talia Bisericii Sf. Nicolae Domnesc a reprezentat o îndepărtare faţă de înfăţişarea sa autentică. Intrat în conştiinţa publică sub forma austeră pe care o vedem astăzi, efigie a începuturilor feudale româneşti, ctitoria primilor Basarabi poartă ascunse urmele catastrofelor care au marcat parcursul său istoric.

Explorarea stratigrafică a straturilor suprapuse de pictură murală coroborată cu studiul epigrafic, cercetarea de arhivă fotografică şi examinarea in situ a monumentului, mai cu seamă în zone mai puţin accesibile, cum ar fi extradosurile bolţilor, au condus către o reconsiderare a imaginii autentice a Bisericii Domneşti. Unul din detaliile constructive puţin cercetate care fac parte din restituirea propusă de Dan Mohanu este scara din grosimea zidului vestic al bisericii, pe care o numeşte semnificativ „calea grămăticilor” şi care ducea către încăperea astăzi dispărută de deasupra pronaosului. Prin minuţioasa sa cercetare, autorul aduce puternice argumente în favoarea unei ipoteze lansată în 1905 de arhitectul Mandrea şi reluată sub forma unei ample demonstraţii de Carmen Laura Dumitrescu. Este vorba de existenţa iniţială, deasupra pronaosului, a două înalte turle, conforme imaginii votive preluate la 1827, după originalul din veacul al XIV-lea, de zugravul Pandeleimon. O reconstituire ipotetică, cu încăperea de deasupra pronaosului încununată de două turle este prezentată în finalul lucrării.

Arheologia picturilor murale de la Argeş a însemnat nu numai decelarea straturilor istorice, începând cu veacul al XIV-lea şi continuând cu refacerile secolelor XVIII-XIX, ci şi un examen critic al falsei unităţi pe care a încercat să o confere ansamblului pictural restauratorul de la 1914. Redobândirea autenticităţii monumentului argeşean, pentru care restauratorul Dan Mohanu pledează, presupune o răbdătoare şi obstinată înlocuire în conştiinţa publică a imaginii fals unitare a unui monument românesc de prim rang cu realitatea unei ctitorii în parte distruse şi iremediabil neomogene, în care citim istoria pasionantă a trecerii sale prin timp.

Panou pentru expoziţie

Click pe panou pentru a-l vedea la mărimea orginală (se va deschide într-o fereastră nouă)